Oltenii trebuie să se concentreze asupra gestionării eficiente a deşeurilor

Economie - Andreea HORCONE

În timp ce în restul regiunilor din România este deja implementat un program de colectare selectivă a deşeurilor în aproape toate municipiile reşedinţă de judeţ şi în localităţile din apropierea acestora, în Oltenia, doar în două localităţi se poate vorbi de acest tip de colectare.

Operatorii de salubritate din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia mai au multe de învăţat. „În Oltenia există o problemă în modul cum se realizează colectarea deşeurilor. Operatorii nu sunt foarte bine pregătiţi, iar colectare selectivă nu există decât în Slatina şi Râmnicu Vâlcea. În restul regiunilor, în principalele oraşe reşedinţă de judeţ şi în localităţile din jurul acestora se face colectare selectivă sau măcar se încearcă. Aici însă nu se încearcă încă nimic. E adevărat că este o regiune cu o rată mai mare a şomajului şi se ştie că nu se poate face un act de calitate cu un preţ foarte mic“, a declarat Viorel Marcu, directorul Asociaţiei Române de Salubritate (ARS), prezent ieri la Craiova, la întâlnirea de lucru cu tema „Obligaţiile autorităţilor locale în gestionarea deşeurilor generate de populaţie: provocări, bariere, soluţii“. Marcu a explicat că această colectare selectivă nu este singura problemă a regiunii. În Oltenia există un număr foarte mic de operatori particulari de salubritate (care sunt licenţiaţi) şi un număr foarte mare de operatori care aparţin de primării, dar care sunt licenţiaţi într-o foarte mică măsură, ceea ce înseamnă că „actul pe care-l desfăşoară este unul de calitate îndoielnică“.

Românii trebuie să înveţe să colecteze selectiv deşeurile

Modul de colectare a deşeurilor nu este însă singura problemă ridicată în cadrul evenimentului, care a încercat impulsionarea absorbţiei de fonduri europene, crearea unui sistem modern de gestionare a deşeurilor municipale, precum şi creşterea implicării autorităţilor locale, dar şi a celorlalţi actori responsabili de problematica deşeurilor reciclabile (deşeuri de ambalaje, DEEE-uri şi deşeuri rezultate din construcţii). Asta mai ales că România este obligată ca până în anul 2015 să implementeze colectarea selectivă a deşeurilor generate de populaţie pentru cel puţin patru fluxuri (plastic, metal, sticlă şi hârtie/carton) şi să recicleze, până în 2020, cel puţin 50% din cantitatea de deşeuri municipale generată. „Mai mult decât atât, ţinta la DEEE-uri este în acest an pentru România de 4kg/locuitor, iar noi nu am reuşit să strângem doar jumătate din această cantitate“, a atras atenţia Viorel Marcu, care a explicat că întâlniri asemănătoare cu cea din Craiova au avut loc la Cluj-Napoca, Deva, Braşov, Giurgiu şi Iaşi, iar în următoarea perioadă va avea loc una şi la Tulcea.

Judeţele din Oltenia vizează finanţare de 152 de milioane de euro

ARS urmăreşte care este situaţia exactă în regiunile din România cu privire la gestionarea deşeurilor, mai ales că există întârziere în accesarea fondurilor destinate acestui sector de activitate, iar banii mai pot fi luaţi doar până în 2013. „Implicarea politicului în mod accentuat a dus la întârzieri, ca şi lacunele legislative. În plus, există multă incoerenţă între deciziile luate de primării şi preşedinţii CJ pentru că, în timp, s-au schimbat primari sau preşedinţi de CJ şi toate nu fac decât să producă întârzieri. Ar trebui însă ca toţi să avem o singură politică - politica unui mediu curat pentru România“, a explicat Viorel Marcu.
În aşteptarea aplicării acestei politici coerente, portofoliul de proiecte pe POS Mediu, Axa prioritară 2 (Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor), include 38 de proiecte, dintre care doar patru au fost aprobate (Giurgiu, Vrancea, Bistriţa-Năsăud, Arad) şi două (Sibiu, Mureş) au fost transmise Comisiei Europene pentru Evaluare. Restul, inclusiv cele din Oltenia, se află în diferite stadii de pregătire. „La nivelul regiunii se află în pregătire, în diverse stadii, documentaţiile aferente aplicaţiilor de finanţare a cinci proiecte cu o valoare estimativă de 152 de milioane de euro“, a declarat Dan Mitrea, ofiţer de comunicare în cadrul OIR POS Mediu 4 Sud-Vest Oltenia.

Sursa: Gazeta de Sud

Cât costă căsuţa eco-mobilă cu turbină eoliană şi panouri solare

de Alina BĂDĂLAN TURCITU | miercuri, 17.03.2010

„Casa a fost testată de studenţi vreme de câteva luni; stăteau câte doi în ea în jur de două săptămâni”, explică reprezentantul firmei importatoare

În concediu, în loc să stai la hotel, poţi să-ţi iei o căsuţă ecologică mobilă la 30.000 euro. Se transportă cu trailerul, "consumă" numai aer, soare şi apă de ploaie. Aceasta este una dintre noutăţile târgului de mediu. Alta este plasma termică nanoelectrică, neagră, se agaţă pe pereţi, exact ca un tablou. Încălzeşte prin infraroşu, reduce factura la jumătate şi costă între 290 şi 490 euro

Nu mai stai la hotel în vacanţă. Nici la cabană. Îşi iei o casă mobilă ecologică şi ai rezolvat problema cazării. Are 20 de metri pătraţi, terasă de 6 metri şi nu consumă nimic. Îşi ia singură tot ce-i trebuie din natură, de la soare şi de la vânt, prin panouri solare şi turbină eoliană. N-are roţi, dar pot fi puse, la comandă. Altfel, stă foarte bine pusă direct pe sol, cu condiţia ca suprafaţa să fie plată. Altfel, s-ar balansa căsuţa cu tine. Dacă vrei să o plimbi dintr-o parte într-alta e simplu; chemi un trailer să ţi-o transporte. Casa mobilă costă 30.000 de euro, se comandă în România printr-o firmă şi, peste o lună, îţi vine din Croaţia , tot prin firma respectivă.

Până pe 19 martie, o prezentare a casei poate fi văzută la Romenvirotec, târgul de mediu de la Romexpo. Într-un spaţiu cam cât o garsonieră au loc: un dormitor, living, baie, o bucătărie cu aragaz, dulap, minifrigider, masă cu scaune, chiuvetă, farfurii, pahare şi tot ce mai trebuie într-o bucătărie obişnuită. Dormitorul are două paturi suprapuse cu saltele, baia are duş şi toaletă, iar livingul - un mic televizor şi un spaţiu de odihnă. În plus, căsuţa mai este proiectată şi cu un spaţiu de depozitare. Terasa se vinde cu paravan împotriva vântului şi set de masă cu patru scaune. În tot acest spaţiu au loc berechet două persoane. În cazul unei familii, se poate comanda o casă mai mare.

"Se poate face una de 27 de metri pătraţi, plus terasă. Sau una de 36 de metri pătraţi, ori una şi mai mare. În cazul ultimei, preţul ar ajunge la 52.000 euro, cu transportul inclus. Şi cea de 30.000 euro are transportul inclus în preţ. Se poate plăti şi în mici rate, să zicem un 30% la avans, 40% la livrare, iar restul, după încă 30 de zile. În general, preţul şi termenul de plată sunt negociabile", ne-a explicat Marcu Robu, directorul firmei care a adus casa şi în România.

Apa de ploaie filtrată, bună la duş sau la bucătărie

Containerul mobil mai este dotat şi cu un colector ecologic pentru apa de ploaie, precum şi cu un sistem de filtrare a acesteia. La final rezultă apă curată de o poţi folosi la duş sau la spălatul vaselor. Energie electrică de la priză nu există în casa mobilă. Televizorul, frigiderul, aragazul, calculatorul şi boilerul sunt alimentate de curent produs de turbina eoliană fixată pe acoperiş. Dacă într-o zi nu prea e soare, nici vânt, tot nu rămâi în frig sau în întuneric. Casa e dotată şi cu un generator pe benzină de 4,7 kw. Pereţii sunt făcuţi din nişte panouri izolante, foarte uşoare, din acelea folosite pentru containere. Celulele voltaice au putere maximă de 2.000 W, bateria solară - de 530 amperi pe oră, iar invertorul de tensiune (alimentează grupul de baterii) are 60 amperi.

Căsuţa e bună în camping sau ca punct turistic

Există case mobile şi mai ieftine: la 10.000 sau la 20.000 euro. Sunt la fel de mari ca şi prima, numai că nu au atâtea utilităţi, iar "sursele de energie sunt standard". Perfect ecologică este numai varianta de 30.000 euro.

"Casa este nouă, numai de anul trecut, făcută în Croaţia cu fonduri de la stat, împreună cu guvernul şi cu universităţile specifice. Asta, pentru a promova energiile regenerabile. Chiar a fost testată de studenţi vreme de câteva luni; stăteau câte doi în ea în jur de două săptămâni", a adăugat directorul Marcu Robu. Însă cum mai poate fi folosită casa mobilă? O pot cumpăra inclusiv cei de la staţiile meteo din ţară sau patronii din turism - unităţile de camping, de pildă. La fel, ar mai putea servi şi ca locuinţă socială, minibirou cu dormitor pentru şantiere sau pur şi simplu ca punct de informare turistică.

Sursa: http://www.gandul.info/reportaj/cat-costa-casuta-eco-mobila-cu-turbina-eoliana-si-panouri-solare-5754582